regio UE GR MDRAP sdp fonduri_ue
Search

Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică din Sângeorgiu de Pădure a fost înfiinţat în anul 2015, în urma implementării proiectului „Crearea şi dotarea Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică din oraşul Sângeorgiu de Pădure”.

Proiectul a fost finanţat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, din bugetul naţional şi din bugetul local al oraşului Sângeorgiu de Pădure.

Centrul de informare se află în clădirea cu cea mai mare atractivitate turistică a oraşului, respectiv  castelul Rhedey construit în stil baroc. Acesta este castelul în care s-a născut şi a crescut Claudina Rhedey, stră-stră bunica actualei regine Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

Obiectivul centrului este creşterea numărului turiştilor,  promovarea turismului local şi a regiunii cursului superior al Târnavei Mici.

Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică din Sângeorgiu de Pădure se va integra în reţeaua naţională a Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare Turistice, putând oferi informaţii turistice de interes general şi local prin pagina Web realizată, inclusiv promovarea evenimentelor locale, a hotelurilor şi pensiunilor din zonă, a atelierelor meşteşugăreşti, a agenţiilor de turism precum şi a celorlalţi agenţi economici implicaţi în servicii turistice şi conexe.

IMG 2703

Târnava Mică (în germană Kleine Kokel, în maghiară Kis-Küküllő) este un râu care formează la Blaj împreună cu Târnava Mare râul Târnava.

Izvorăşte din pasul Bucin din Munţii Gurghiului şi are o lungime de 191 km.

Zona superioară a Târnavei Mici ce cuprinde oraşele Sângeorgiu de Pădure, Sovata şi comunele Bălăuşeri, Fântânele , Veţca, Neaua, Ghindari, Chibed, Sărăţeni, Atid, Praid  şi satele aparţinătoare se situează în sud - estul judeţului Mureş care se află în zona central – nord – estică a ţării în centrul Podişului Transilvaniei.

Caracteristici geografice

Teritoriul este situat pe valea Târnavei Mici, în zona cursului superior al Târnavei Mici, punctul de contact al Podişului Târnavelor cu piemonturile Carpaţilor Răsariteni. Relieful teritoriului este tipic zonei colinare, frământat cu mari declivităţi, eroziuni de profunzime, alunecări de teren. Dealurile din jur sunt acoperite cu păduri.

Teritoriul se află pe un relief de depresiune şi dealuri cu înălţimi de peste 500 de m, relieful prezentând urme a evenimentelor petrecute în erele geologice fiind vizibile prin prăbuşirea malurilor, prin depunerile de pietriş, nisip, argilă, gresii pe strate orizontale sau uşor înclinate de diferite grosimi.

Teritoriul face parte din regiunea Subcarpaţii Târnavei Mici, care se întinde din valea Goagiului până în valea Nirajului, şi cuprinde nu numai teritoriile subordonate bazinului râului Târnava Mică, ci parţial şi bazinele hidrografice ale Târnavei Mari şi a Nirajului.

În trecut, râul Târnava Mică şi-a creat noi albii a căror urme se văd şi astăzi foarte bine, însă parţial s-au modificat datorită lucrărilor agricole. Astăzi cursul râului este relativ drept cu puţine meandre cu o scurgere destul de rapidă datorită şi extragerii materialelor de construcţii, nisip, pietriş, din râu prin care este împiedicat formarea unor noi albii.

Datorită marii cantităţi de argilă care se găseşte pe teritoriu, acoperit doar de un strat subţire de sol, alunecările de teren sunt frecvente.

Zona dispune de resurse de gaze naturale, subsolul este bogat în zăcăminte de sare, roci sedimentare: pietriş, nisip, ceea ce ar putea fi de folos în industria de construcţii, ca materii prime sau prefabricate.

Aspecte climatice

În cadrul climatului temperat continental cu caracter de tranziţie specific ţării noastre cu o mare varietate de nuanţe, teritoriul se situează în sectorul de climă continental moderată de dealuri şi pădure.

În general sunt caracteristice verile călduroase şi iernile reci şi umede, teritoriul fiind situată în zona submontană la poalele dealurilor.

Temperatura medie anuală este între 8-9 C, pe teritoriul localităţilor luna cea mai rece fiind ianuarie cu –5,1 oC, iar luna cea mai caldă este luna iulie, temperatura medie în această lună fiind de 18,7 C.

Precipitaţiile atmosferice

Precipitaţiile atmosferice sunt răspândite uniform, prezentând o variaţie de tip continental cu maxim de precipitaţii la sfârşitul primăverii şi începutul verii, luna cea mai ploioasă fiind iunie cu o valoare de 98 mm, iar minima de precipitaţii se înregistrează în sezonul rece al anului. Minimul de precipitaţie se înregistrează în luna februarie cu o cantitate de 30 mm.

Precipitaţiile atmosferice variază între 600-700 mm/an, fiind mai abundente în perioada de trecere de la primăvară spre vară şi mai scăzute în timpul iernii. Frecvenţa zilelor cu precipitaţii este de 115-125 zile/an.

Datorită localizării în partea centrală a ţării, acest teritoriu din judeţul Mureş este supus în cea mai mare parte a anului circulaţiei maselor de aer dinspre vest şi nord-vest. Apariţia generală a vântului este de 31 %. Viteza medie a vântului în această zonă este de 2,4 m/s. Cele mai frecvente vânturi cu viteze ridicate apar în luna februarie şi ţin cu intermitenţe până la sfârşitul verii. Vitezele mai scăzute sunt caracteristice toamnei şi începutului verii.

Clima teritoriului este favorabilă pentru cultivarea cerealelor şi pentru pomicultură, iar unii localnici practică cu succes şi viticultura.

Resursele subsolului:

− ape minerale sulfuroase neexploatate

− ape termale ne exploatate

− argila ca materie prima în fabricarea cărămizilor şi a ţiglelor

− ape saline

localitati si retea hidro

Aspecte hidrogeologice

Apa subterană este prezentă sub forma unui complex acvifer cu nivel liber, având nivelul hidrostatic în momentul observaţiei la -0,4 -1,1 m adâncime, cantonată atât în depozite aluvionare cât şi în piroclastitele grosiere din baza.

Apa subterană provine în întregime din precipitaţii atmosferice prin infiltraţii masive ce se produc datorită permeabilităţii terenului. În apropierea râului există o strânsă corelaţie dintre apa râului şi apa subterană în funcţie de variaţiile periodice, sezoniere. Alimentările reciproce producându-se atât din amonte spre aval cât şi radial. Datorită configuraţiei terenului şi a permeabilităţii ridicate a acestuia se presupune că există curenţi hidro-dinamici subterani mai ales în apropierea albiei minore a râului Târnava Mică.

În acest sector, Târnava Mică are un sistem de alimentare pluvio-nival, cu perioade de alimentare maximă primăvara şi minimă iarna, când alimentarea este asigurată în cea mai mare parte din apa subterană.

Resursele subsolului sunt: apele minerale sulfuroase neexploatate, ape termale ne exploatate şi ape saline.

Apele de suprafaţă

Reţeaua hidrografică a teritoriului este formată din râul Târnava Mică şi afluenţii acestuia. Râul Târnava Mică izvorăşte din Munţii Gurghiu, având cota la izvor 1.190 metrii deasupra mării iar la vărsare 255 m.d.M. Are 25 de afluenţi, şi străbate 37 de localităţi, având o lungime de 191 km.

Calitatea apei râului este de clasa I, periodic apar depăşiri de ioni de clor şi sodiu din cauza Salinei Praid.

Pârâul Cuşmed reprezintă afluentul cu cel mai mare aport de debit din bazinul hidrografic al râului Târnava Mică.

Lacul Bezidu Nou

Între anii 1975-1990 s-a construit un baraj, în urma căruia s-a creat Lacul Bezidu Nou, cu sacrificarea satului Bezidu-Nou. Populaţia a fost evacuată, iar satul a fost acoperit de ape. Sub lac zac de prin vara anului 1988 o suta de case, un dispensar, o grădiniţă şi Biserica Unitariană. Până în vara anului 2014 încă mai exista neacoperită integral de ape doar Biserica Catolică  construită pe un deal, însă în iunie 2014 structura acestuia a cedat, şi sa dărâmat în lac.

Scopul acestui baraj este apărarea împotriva inundaţiilor a zonelor din aval şi a oraşului Târnăveni, pentru alimentarea cu apă industrială şi potabilă a oraşului Târnăveni, iar în perspectivă şi a localităţilor învecinate lacului. Acumularea a fost realizată la capacitatea totală de 31 milioane m3, din care 14 mil. m 3 volum util (la NNR) pentru alimentare cu apă şi folosinţe hidroenergetice. Apa lacului Bezid este de o calitate bună din punct de vedere ecologic dar şi al folosinţelor umane. Luciul apei are cca 150 ha.

În lacul Bezid, Direcţia Apelor Mureş în colaborare cu AJVSP Mureş a demarat un program de populare a lacului cu specii piscicole încă din anul 1996. Astfel, în lac se regăsesc următoarele specii piscicole: ştiuca, şalău, crap, păstrăv curcubeu, caraş, platica, avat, babuşca, roşioara, biban, crap fitofag, amur, etc.

Vegetaţia

Datorită aşezării teritoriului în mare parte pe terasele râului Târnava Mică într-o depresiune relativ bine dezvoltată şi înconjurată de dealuri ce depăşesc pe alocuri 450 m, cea mai mare parte a vegetaţiei forestiere este compusă din foioase şi o foarte mică parte din răşinoase. În afară de aceste specii de foioase în proporţie mai mică sunt prezente şi păduri de amestec de specii de fag, carpen, ulm, paltin, frasin şi cireş, care reprezintă 9 % din totalul vegetaţiei forestiere de foioase. Pe şesurile depresiunilor se află întinse terenuri agricole şi pajişti secundare.

Fauna pădurilor nemorale (gorunetelor şi făgetelor)

Fauna mamiferelor, puternic afectată de factorul antropic, în mare parte este alcătuită din rozătoare, dintre care amintim şoarecele gulerat, veveriţă, diverşi pârşi (Glis glis – pârşul mare, Dryomys nitedula – pârşul cu coadă stufoasă, Muscardinus avellanarius – pârşul de alun, Elyomis quercinus – pârşul de stejar), în locurile mai umede se întâlneşte şoarecele scurmător. Dintre alte mamifere se întâlnesc căprioara, cerbul lopătar, viezurele, jderul, mistreţul, vulpea şi iepurele.

În pădurile de fag şi molid se întâlneşte ursul, lupul, vulpea, rasul, veveriţa, mistreţul, precum şi numeroase păsări; în aria depresionară întâlnim iepurele de câmp, vulpea, lupul, dihorul, etc.

Dintre păsări, cele mai numeroase sunt: porumbeii sălbatici, turtureaua, mierla, sturzul cântător, câneparul, frunzărita cenuşie, sylvide, cucul,iar dintre ciocănitoare se întâlnesc ciocănitoarea sură şi ciocănitoarea mare. În scopuri cinegetice a fost aclimatizat fazanul, originar din Caucaz. Răpitoarele de zi specifice sunt uliul porumbar, eretele. Dintre strigide se întâlneşte huhurezul.

Fauna reptilelor este săracă, foarte rar se întâlneşte vipera, ceva mai comun este şarpele orb. Dintre amfibieni se întâlneşte batracianul (Rana dalmatina).

Regiunea Dealurile Târnavelor – Valea Nirajului, este declarată arie specială de protecţie ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în Romania. Aria cuprinde terenuri împădurite cu păduri de foioase fag şi stejar, păşuni şi fâneţe, precum şi terenurile agricole. Este un habitat important pentru numeroase specii de păsări de importanţă comunitară.

Inlăceni se situează în bazinul colector al Târnavei Mici și Târnavei Mari, în județul Harghita, la poalele muntelui Firtos înalt de 1062 de m.

Localitatea se află la 18 km nord-est de Cristuru Secuiesc, la 35 km de Sângeorgiu de Pădure, și la 7 km de comuna sa Atid.

Detalii

Localitatea Cușmed se situează la 24 de km de Cristuru Secuiesc, la 25 km de Sângeorgiu de Pădure, lângă pârâul Cușmed.

Detalii