regio UE GR MDRAP sdp fonduri_ue
Search

Obiceiuri festive, zile de sarbatoare

Balul coşurilor cu mâncare

În zona Târnavei Mici, balul coșurilor de mâncare are o tradiție lungă.  Balul poartă două denumiri:

  • Balul perechilor căsătorie: numai soțul cu soția pot să participe, tineri (necăsătoriți) nu
  • Balul coșurilor: unde se duce mâncare și băutură în coșuri.

A doua denumire oglindește și astăzi în totalitate conținutul evenimentului, oamenii ducând cele necesare în coșurile acoperite. Înțelesul primei denumiri a suferit schimbări de-a lungul timpului, în prezent participând doar tineri căsătoriți la bal, în timp ce mai demult și bătrânii luau parte, mai ales că se organizau și piese de teatru, în care jucau atât tinerii cât și cei mai în vârstă. Din păcate în zilele noastre nu se mai organizează piese de teatru, dar dintre participanți cea mai tânără și cea mai în vârstă pereche sunt premiați.

La balurile de demult era muzică doar dacă bărbații și femeile cântau împreună, iar voia bună era întreținută în majoritatea serilor de băutură, de aceea se serveau unul pe altul mereu. La balurile de azi muzica este oferită de cântăreți, dar îndemnul la băut se păstrează viu.

Aceste baluri au lăsat amintiri frumoase pentru inimile bătrânilor, și sperăm că și generațiile viitoare vor rămâne cu   aceleași impresii.

Paştele şi balul de paşte

Deja cu o săptămână înainte încep pregătirile în fiecare casă. Gospodinele și fetele fac prăjituri, mâncare și curățenie.

Mai demult vopsitul ouălor era un adevărat ritual. În loc de coloranți, se folosea ceapă, care dădea o culoare roșie ouălor. În zilele noastre ouăle strălucesc în culori diferite și cu forme diferite, date de frunzele folosite în acest scop. Vopsirea ouălor este ocupația principală din prima zi de Paște pe lângă împărtășanie.

Seara în prima zi de Paște are loc balul de Paște, de care nu se leagă nici un obicei special nici azi, nici mai demult. De amintit este însă faptul că mai demult și cu ocazia acestui bal se pregătea o piesă de teatru.

Foarte importantă este organizarea balului, întrucât în a doua zi de Paște dis de dimineață dispar porțile multor case. Băieții umblă noaptea la furat de porți, și la casa la care gazda nu este atentă, și fata nu supraveghează poarta, ei o iau și o ascund. Dacă reușesc să fure poarta, atunci a doua și dimineața toată familia se ocupă de căutatul ei. Gazdele încearcă să combată furtul porții prin tot felul de metode: închid poarta, leagă câinele lângă poartă sau ascund dinainte poarta. Hoții însă se răzbună pe astfel de gazde aruncându-le rumeguș în fața casei, acestea fiind nevoite să își înceapă ziua cu măturatul curții. Dacă cineva nu găsește poarta, trebuie să afle cine i-a luat-o, iar acesta i-o aduce înapoi în schimbul unei răscumpărări. De cele mai multe ori aceasta constă în vin.

În a doua zi de Paști, are loc stropitul. Fiecare fată este stropită și salutată printr-o poezie, ca să nu se ofilească. Băieții nu merg toți la stropit în aceeași perioadă a zilei. Dimineață și la amiazăzi se plimbă băieții mici (cei de școală). Scopul lor principal este să adune cât mai multe ouă, dar primesc și bani de la rudenii. Acestea sunt oferite în schimbul poeziei și al stropitului cu parfum sau spray. Uneori le pun și o floare băieților, la plecare.

După băieții mici urmează dupămasa și seara domnișorii, adică băieții confirmați. Ei nu mai acceptă ouă roșii, ci doar prăjitură și băutură. Puțini sunt cei care mai spun poezii, obișnuind doar să întrebe: Primiți cu stropitul?

După masă târziu, spre seară încep să meargă și bărbații la stropit, dar ei își vizitează doar rudeniile și vecinii.

A treia zi de Paște nu mai este considerată zi de sărbătoare, și totul intră pe făgașul normal din timpul săptămânii.Paşte parta decorata

Balul strugurilor

Oboseala de după culesul strugurilor era spulberată prin dansul și distracția de după. Azi această sărbătoare se ține din strugurii cumpărați o dată cu venirea toamnei.

Organizatorii, adică administratorii viilor, încep pregătirile pentru bal cu 2-3 săptămâni înainte. Primul lucru pe care trebuie să îl facă este să își caute o pereche, adică o fată. Înainte administratorii viilor erau domnișorii care trebuiau să meargă în armată, azi orice băiat care a depus jurământul de confirmare poate deveni administrator.

Din acest moment se adună în fiecare seară la dans, cei care fuseseră în anii trecuți administratori învățându-i pe începătorii pașii. Acest dans este unul tradițional, prezentat în fiecare an de tineri.

Între timp închiriază casa de cultură pentru organizarea balului, și o casă pentru luarea cinei, băieții strâng suma necesară de bani, fac rost de cai și căruță pentru paradă, iar fetele achiziționează panglici. Participanții aleg regele viilor, care de obicei este cel mai mare domnișor. Fata care este perechea lui, va fi regina viilor. Acest cuplu va fi diferențiat de celelalte, prin faptul că panglica purtată de ei va fi albă.

După stabilirea datei balului și invitarea unui cântăreț, evenimentul este promovat în toate satele vecine, prin anunțuri lipite în diverse locuri. Cu cât mai repede se dau invitațiile, cu atât mai bine,  pentru că astfel nu se va ține bal în același timp în altă localitate, și cu cât mai multe persoane află despre eveniment, cu atât mai multe vor veni.

Cu o zi înainte, trebuie să aranjeze casa de cultură, trebuie să pregătească structura de struguri, pe care se prind strugurii, și în jurul căruia tinerii vor dansa, și trebuie să confecționeze cele trei coroane de struguri. Băieții îi antrenează pe cai, pentru a-i obișnui cu parada din ziua următoare.

Sâmbătă toată lumea se adună împrejurul casei de cultură, tinerii cât și cei care vor să îi vadă.

La amiazăza băieții călare, îmbrăcați în port secuiesc merg după fete. La casele fetelor, caii sunt decorați cu panglici și flori. Și băieții primesc accesoriile necesare: panglica roșie și stipă albă la pălărie. Doar regele viilor poartă stipă colorată. Fetele sunt îmbrăcate și ele în costumul tradițional secuiesc și au pe cap coronița specifică (denumită párta), regina viilor având și ea panglică albă.

În fața casei de cultură se fac pozele și o repetiție, pentru a-și aminti dansul ultima dată înainte de paradă, iar după aceasta sătenii pot să îi privească liniștiți. Apoi pornesc în paradă. Cântând tinerii străbat toate ulițele satului și satele vecine. Din când în când alaiul se oprește pentru a fi serviți de localnici cu mâncare și băutură. Parada este formată astfel: în față merge regele, urmat de ceilalți tineri cu perechile lor călare, la mijlocul coloanei sunt fetele și căruța cu cântăreți, iar în spate băieții pe cai.

Scopul paradei este acela de a chema câți mai mulți oameni la bal, iar în cazul celor care nu vor să meargă scopul este acela de a-i atrage și de a le trezi cheful la distracție. De aceea ei strigă oameniilor din poartă și celor care privesc alaiul: Veniți la bal, Vă așteptăm la bal.

După paradă băieții duc înapoi caii și se adună la casa închiriată pentru cină, unde părinții îi așteapta cu masa caldă, pentru care fetele au strâns cele necesare.

În timpul cinei, balul începe fără tineri, care sunt chemați pe scenă abia la ora 23, după ce s-a adunat deja lumea. Înainte de bal, se citesc cele 7 porunci ale Balului Strugurilor. Dar înainte de legi și porunci apar mereu hoții. Aceștia trebuie să fie prinși de tinerii din paradă, iar dacă captura reușește, trebuie să plătească o amendă. O dată cu înaintarea balului scade și prețul strugurilor, fiind anunțat de regele viilor. Între timp se trag la sorți cele două coroane de struguri, care au un litru de vin în mijloc, și scot la licitație a treia coroana împreună cu șampania, suma de începere a licitației fiind decisă de tinerii din paradă. Spre dimineață prețul strugurilor cade atât de mult până devin gratis.

După ce toată lumea pleacă, tinerii din alai iau micul dejun împreună și apoi se întorc și ei acasă. Seara se întâlnesc din nou pentru a continua petrecerea, și restul banilor rămași este împărțit între băieți.

Scopul balului strugurilor este pe de o parte inițierea tinerilor, având în vedere că mai demult doar băieții care trebuiau să meargă în armată puteau să ia parte o singură dată în paradă, pe când azi pot avea de mai multe ori acest rol și fetele și băieții. Pe de altă parte organizarea balului este prima ieșire a tinerilor în lume ca adulți și afirmarea apartenenței lor la comunitate. Un bal bine pregătit, ceea ce nu este o sarcină ușoară, dăinuiește mult în amintirea localnicilor.Balul strugurilor

Crăciunul și balul de Crăciun

Sărbătoarea cea mai mare și cea mai iubită din an este Crăciunul.

În sâmbăta de Crăciun, în biserică elevii de școală primară pregătesc un spectacol festiv după slujba religioasă, cântând și recitând versuri în jurul bradului de Crăciun împodobit.

După lăsarea nopții, începe mersul cu Betleemul, care este unul din cele mai cunoscute și mai răspândite obiceiuri de astăzi. În centrul Betleemului popular stă piesa interpretată prin cântece și replici de pastorii din Betleem.

Un alt obicei legat de sear dinaintea Crăciunului este colindatul. Colindătorii merg din casă în casă în grupuri spunând mulțumiri, urări de bine, și cântând colinzi în spiritul acestei sărbători.

În prima de Crăciun, obișnuiesc să organizeze balul tradițional pentru această ocazie.Craciun